Despre românii plecați în afara țării

La alegerile recente românii din vestul Europei au votat în cea mai mare parte cu așa numiții candidați anti-sistem: AUR/George Simion și Călin Georgescu. Pentru unii asta a fost o surpriză, pentru mine nu. De-a lungul timpului am cunoscut personal foarte multe persoane care au plecat sau care vroiau să plece din țară și aici o să încerc să prezint cât de bine pot cum gândesc ei și ce i-a determinat(într-o oarecare măsură) să voteze așa.

Cei care au plecat în vest sunt în mare parte oameni din medii sărace și defavorizate, ei fac acolo munci grele și/sau prost plătite pentru care e greu să găsești muncitori locali. Unii s-au stabilit acolo permanent, alții muncesc câteva luni sau câțiva ani și se întorc; ei lucrează tot felul de joburi: agricultură, construcții, abatoare, depozite, fabrici de tot felul, livrări, îngrijire persoane.

Dintre cei pe care-i cunosc, cei plecați provin din două medii: satul din care vin eu, populația săracă a Bucureștiului; pe cei din a doua categorie i-am cunoscut în primii mei ani din capitală - când am lucrat mai multe joburi pe salarii mici.

Atitudinea persoanelor plecate

Aproape toți au aceeași atitudine: ei nu văd plecarea lor ca pe o oportunitate sau ca pe o șansă, ci o văd ca un rău necesar. Ei nu au vrut să plece ci s-au simțit forțați să o facă, împinși de la spate de împrejurări. Ei nu au o atitudine de genul "ce bine că pot pleca din țară ca să-mi găsesc de lucru", mai degrabă cred ceva de genul "ce nasol e că trebuie să plec din țară ca să am de lucru sau ca să câștig mai mult".

Tot am văzut pe Reddit comentarii că imigranții ar trebui să fie recunoscători țărilor europene că i-au primit, că trebui să le mulțumească; ideea asta tot reapare pe acest subreddit dar și pe cele străine, apare în discuții despre imigranții români dar și discuții generale despre imigranți. Ei bine experiența mi-a arătat că situația e fix pe dos. După cum am scris mai devreme, celor plecați nu le place că au plecat, ei văd țările vest europene doar ca pe un loc unde se poate câștiga mai mult dacât în țară, nu au fost niciodată atrași de așa zisele valori europene. Ei știu că țările UE nu i-au primit din amabilitate ci au făcut-o pentru că aveau nevoie de forță de muncă ieftină; la asta mai adaugi că ei fac în mare parte munca de jos, deci le este foarte greu să aibă sentimente de recunoștință. Dimpotrivă, ei cred că cei din vest sunt cei care trebuie să fie recunoscători, să fie recunoscători pentru că imigranții români au venit să le facă muncile grele, pentru că și-au lăsat în urmă casele și familiile.

Imigranții români din vest sunt conștienți de contribuția pe care munca lor o aduce acelor țări și nu se simt apreciați; ei câștigă mai mult decât ar lua în România dar nu suficient de mult pentru cât au sacrificat și sacrifică în continuare. Nu doar că țările vestice nu le mulțumesc destul pentru ce au făcut, ei le văd ca profitând de pe urma situației lor precare.

Cum s-a ajuns la situația din alegeri?

Din frustrare/furie/supărare, spuneți-i cum vreți!

Ei nu au vrut să plece, nu au de ce să fie recunoscători țărilor europene, guvernele României și UE au făcut prea puțin ca să repare situația, UE profită de situația lor precară pentru a obține forță de muncă.

E oare o surpriză că au votat cum au votat?

Precizare

În caz de nu era clar, tot ce am scris vine doar de la oameni pe care i-am cunoscut personal, scopul postării nu este de a generaliza. Din păcate nu prea există cercetare serioasă pe subiectul ăsta, eu nu am găsit; scrieți în comentarii dacă știți voi cărți sau studii serioase despre situația asta!